Argumentati necesitatea unei culturi a informatiei, pentru trei categorii de utilizatori, la alegere (ex.: persoane in varsta, copii, someri, studenti, profesori etc.)

Argumentați necesitatea unei culturi a informației, pentru trei categorii de utilizatori, la alegere (ex.: persoane în vârsta, copii, șomeri, studenți, profesori etc.)

            Necesitatea exploatării eficiente a informației. Informația a devenit o sursă vitală pentru economia mondială şi, desigur, o componentă de bază a educației și a progresului tehnico-științifice. Ea este o provocare pentru diferite pături sociale: elevi, studenți, muncitori şi alte categorii de cetățeni.

Pentru a deveni persoană cu o cultură a informației trebuie să cunoști, cum poți să utilizezi lumea cunoştinţelor şi să incluzi experienţa altora în propria educaţie.

            Cultura informaţiei. Totalizând, cultura informaţiei prevede cunoştinţe şi aptitudini necesare pentru identificarea corectă a informaţiei necesare în scopul executării unei sarcini specifice sau pentru rezolvarea unei probleme; căutarea eficientă a informaţiei; organizarea şi reorganizarea ei. Prin urmare, specialiştii din domeniul informaţiei trebuie să dedice

timp creării strategiilor relevante pentru a convinge conducătorii instituţiei în valoarea şi utilitatea programului privind cultura informaţiei şi să obţină susţinerea lor.

Se vorbeşte despre “ cititori”, “utilizatori”, “beneficiar”, pentru a desemna consumatorul de informaţii.Noţiunea de consumator de informaţii poate fi definită fie ca subiect al activităţii de informare-persoana care doreşte să-şi menţină sau să-şi mărească gradul de cunoaştere a unui subiect sau domeniu-sau ca obiect al activităţii de informare – persoana a cărui grad de cunoaştere, respectiv capacitate de informare trebuie asigurat de către un centru de informare.

                 Trei categorii de utilizatori :

•        Preadolescenţa si adolescenţa reprezintă o întragă „lume” de acumulări, transformări, schimbări , şi este perioada cea mai fertilă în care rolul bibliotecii, al bibliotecarului poate şi trebuie să fie hotărâtor datorită posibilităţilor multiple de comunicare.Este perioada când intervine contactul cu marea literatură, cu adevarate sau posibile idealuri şi modele. Bibliotecarul va recurge în special la discuţii individualizate, pentru a îndruma sau chiar forma anumite interese pentru literatura de calitate.Bibliotecarul trebuie să deschidă adolescentului noi porţi de cunoaştere , să-şi prezinte materialele despre care nu a auzit, menite să îi potolească „foamea” de a şti cât mai multe, caracteristica vârstei.

•       Vârsta şcolarului este cea în care copilul este pregătit şi iniţiat de familie şi de şcoală pentru activitatea de  învăţare. Acum copilul  începe să facă diferenţa între joc şi învăţare. Biblioteca specializată, ludoteca, teatrul de păpuşi în bibliotecă sunt binevenite, necesare la această vârstă, deoarece cartea devine elementul principal al activităţii copilului. Toate acestea sunt modalităţi de atragere şi apropiere a copilului de carte, de formare a necesităţii şi motivaţiei de a citi pentru mai târziu.

•       Vârsta a treia este, din păcate, aproape total neglijată de bibliotecile româneşti. Se presupune că acest grup şi-a terminat educaţia de mult şi că nu doreşte să se întoarcă la şcoală. Organizaţiile culturale au nevoie să-şi crească capacitatea de a le trata ca atare, de a le sprijini şi de a promova integrarea lor drept cetăţeni activi în comunităţile locale. Profesionişti din organizaţii culturale care lucrează cu public din această categorie de vârstă, trebuie sa  elaboreze un set de recomandări pe tema dezvoltării de programe culturale şi educaţionale cu şi pentru persoanele în vârstă, Să dezvolte resurse pentru a întări capacitatea organizaţiilor culturale şi educaţionale de a crea medii de învăţare şi comunicare adaptate nevoilor persoanelor în vârstă;