Raport
de practică sistem info-documentar
1.
Ocupaţiile specifice domeniului de referinţă (
jurnalistic, info-documentar, mediere, consiliere, RP etc.), reflectate în COR
şi în practica naţională/ internaţională.
·
2356 Instructori-formatori în tehnologia
informației
Instructorii-formatori din
tehnologia informației dezvoltă, programează şi coordonează programe de formare
şi cursuri pentru calculator pentru alți utilizatori ai tehnologiei informației
în afara sistemelor de învăţământ primar, secundar şi superior.
·
243203
Documentarist
2622 Bibliotecari şi specialiști în alte servicii de
informare. 7 ocupații .Nivelul
de instruire: 4 (studii superioare)
Bibliotecarii şi specialiștii în alte
servicii de informare se ocupa cu colectarea, selectarea, dezvoltarea,
organizarea şi întreținerea colecțiilor bibliotecilor şi a altor depozite de informații,
organizează şi controlează alte servicii ale bibliotecilor şi furnizează informații
utilizatorilor.
1.
262201 Bibliograf
2.
262202
Bibliotecar (studii superioare)
3.
262203 Documentarist (studii superioare)
4.
262204 Referent difuzare carte
5.
262205
Lector carte
6.
262206 Bibliotecar arhivist
7.
262207 Referent de specialitate așezământ cultural
·
312205 Administrator
sistem documentar
3511 Tehnicieni pentru operațiuni
în domeniul tehnologiei informației şi comunicațiilor
7 ocupații. Nivelul de instruire: 3 (studii medii sau postliceale)
Tehnicienii pentru operațiuni în
domeniul tehnologiei informației şi comunicațiilor asigură sprijin zilnic activităților
de prelucrare (procesare), operare şi monitorizare a sistemelor informatice de
tehnologia informației şi a comunicațiilor, echipamentelor periferice, hardware
şi software, precum şi echipamentele informatice, pentru a asigura performanţă
optimă, precum şi pentru identificarea oricăror probleme.
1. 351101 Operator calculator electronic şi rețele
2. 351102 Sef tură exploatare în centre sau oficii de
calcul
3. 351103 Tehnician echipamente de calcul şi rețele
4. 351104 Operator în domeniul proiectării asistate pe
calculator
5. 351105 Administrator sistem documentar
6. 351106 Operator prompter
7. 351107 Operator suport tehnic pentru servicii de comunicații
electronice
·
347117 Documentarist
3435 Alți specialiști
asimilați din domeniul artistic şi cultural. 23 ocupații. Nivelul de instruire: 3 (studii medii sau
postliceale)
Această grupă de bază cuprinde ocupațiile
auxiliare artistice şi culturale care nu sunt clasificate în alta parte în
grupa minoră 343 - Alți specialiști în domeniul artistic, cultural şi culinar.
De exemplu, cei care ajută regizorii şi actorii cu punerea în scena a producțiilor
de teatru, film, televiziune sau comerciale sunt clasificați aici.
1.
343501
Mânuitor, montator decor
2.
343502
Tehnician machetist
3.
343503 Tehnician
reclame (decorator)
4.
343504 Maestru de lumini
5.
343505 Maestru
de sunet
6.
343506 Caricaturist (studii medii)
7.
343507
Tehnoredactor
8.
343508 Secretar de redacție (studii medii)
9.
343509 Organizator de producție
10
343510 Asistent regizor artistic
11
343511 Reporter (studii medii)
12
343512 Machior spectacole
13
343513
Peruchier
14
343514 Secretar de emisie (studii medii)
15
343515 Ghid de animație
16
343516 Documentarist (studii medii)
17
343517 Traducător (studii medii)
18
343518 Videojurnalist
(studii medii)
19
343519 Copywriter publicitate (studii medii)
20
343520 Corector (studii medii)
21
343521
Electrician iluminare scenă
22
343522 Secretar artistic
23
343523
Gestionar custode sală
·
414108 Funcționar
documentare
4415 Funcționari pentru
activități de secretariat .2 ocupații. Nivelul de instruire: 2 (studii medii)
Funcționarii pentru activitățile
de secretariat ordonează corespondenţa, fisele (cardurile), facturile, chitanțele
şi alte înregistrări în ordine alfabetică sau numerică ori în conformitate cu
sistemul de evidenţă utilizat. Aceștia localizează şi îndepărtează materiale
din dosar la cerere (atunci când se solicită). De asemenea, fotocopiază, scanează
sau expediază prin fax documente.
1.
441501 Arhivar
2.
441502 Funcționar documentare
4411 Funcționari
biblioteca. 7
ocupații. Nivelul de instruire: 2 (studii medii)
Funcționarii din bibliotecă
eliberează şi primesc materiale de bibliotecă, sortează şi aranjează cărțile pe
rafturi, înregistrările sonore şi vizuale, publicațiile periodice, jurnalele,
revistele şi ziarele şi furnizează informații generale despre bibliotecă pentru
utilizatori.
1. 441101 Bibliotecar (studii medii)
2. 441102 Discotecar
3. 441103 Filmotecar
4. 441104 Fonotecar
5. 441105 Fototecar
6. 441106 Mânuitor carte
2.
Ipostaze ale profesiei
în context național si european: funcţii, roluri şi instrumente.
Conceptul de sistem național
de informare, desemnat pe plan mondial prin acronimul NATIS sau NIS
(National Information System), a fost definit cu decenii în urma în cadrul
UNESCO şi desemna "întreaga structură cuprinzând toate serviciile
implicate în asigurarea informării în toate sectoarele comunității şi pentru
toate categoriile de utilizatori. Un program complet de informare şi
documentare trebuie să aibă ca suport o infrastructură națională adecvată.
Componentele esențiale ale infrastructurii sunt:
·
sistemul național al bibliotecilor,
·
sistemul național al arhivelor
·
sistemul serviciilor de documentare generale şi/sau
specializate."
Realizarea unui sistem național de informare şi documentare modern
şi performant este un proces complex şi costisitor, de lunga durata şi cu relații
multiple în toate sectoarele activității socio-culturale, științifice şi
economice. Un astfel de sistem are în vedere :
- ansamblul
unităţilor de informare (biblioteci, arhive, servicii de documentare,
centre de informare, etc.) - independente sau legate în rețele
specializate, ceea ce presupune un grad adecvat de automatizare a funcțiilor
lor info-documentare
- sistemele
de telecomunicații
- diferitele
categorii de producători şi consumatori de informații
- diversele
game de produse de informare
- personalul
specializat (cooperare între informaticieni, pe de o parte şi profesioniștii
informării şi documentarii, pe de alta, bazată pe o înțelegere unitară a
proceselor informaționale)
- resursele
financiare necesare
- organismele de coordonare a întregului proces .
Fiecare componentă a acestui sistem are un
rol esențial în buna funcționare a întregului ansamblu şi trebuie dezvoltată
coerent şi simultan cu toate celelalte.
In general, obiectivele principale, metodologia şi
etapele de realizare ale unui sistem național de informare şi documentare, sunt
:
·
formularea şi implementarea unei politici naționale
în domeniul informării şi documentării
·
formarea unei rețele naționale automatizate
de informare în vederea promovării transferului de informații la nivel național
şi internațional
·
asigurarea compatibilității tehnice şi
metodologice între unitățile de informare componente ale SNID
·
promovarea la scară națională a controlului
bibliografic internațional şi a accesului universal la publicații
·
valorificarea surselor de informare prin prelucrare
unică şi unitară a documentelor
·
constituirea unor baze de date de interes național
care să valorifice pe deplin, în special pe plan extern unde sunt mai puțin
cunoscute, fondurile documentare extrem de prețioase existente în structurile
de informare din România
·
crearea bibliotecii naționale virtuale -
finalitatea eforturilor de realizare a SNID, statutul de facto al unui
astfel de sistem .
Metodele proiective sunt tehnici de
comunicare indirecte, structurate sau nestructurate. Ele sunt mijloace de investigare a
personalităţii.
Metodele proiective reprezintă
modalităţi indirecte de obţinere a informaţiilor, prin proiectarea credinţelor,
dorinţelor şi simţămintelor unei persoane, către o altă persoană.
Subiectul atribuie altora propriile
dorinţe şi credinţe care, în mod direct, nu sunt acceptate sau recunoscute ca
fiind ale sale. Deci, subiecţii sunt puşi în situaţia să interpreteze
comportamentul altora şi, în acest fel, ei îşi proiectează indirect propriile
lor credinţe şi sentimente.
Unele metode proiective se
caracterizează prin ambiguitatea materialului propus (desene, benzi desenate, fotografii) şi prin
libertatea răspunsului şi interpretării acestuia de
către subiecţi.
Metodele proiective au la bază
tehnici de asociere, tehnici de completare,tehnici de construcţie şi tehnici de
exprimare.
Cele mai importante metode
proiective care ţin de tehnicile menţionate mai sus sunt:
·
testul de asociere a cuvintelor;
·
testul completării propoziţiilor;
·
testul continuării povestirii;
·
testul apercepţiei tematice
·
tehnica benzilor desenate;
·
tehnica autoportretului fotografic
·
tehnica persoanei a treia
·
tehnica portretului chinezesc
·
tehnica interpretării unui rol;
Procese informaţionale considerate
predominante sunt gestionate de managementul informaţiei: crearea informaţiei,
achiziţia, organizarea, stocarea, distribuirea şi utilizarea.
Crearea informaţiei este procesul
prin care indivizii şi organizaţiile generează şi produc elemente
informaţionale (noi).
Procesul de achiziţie al informaţiei
presupune indexarea sau clasificarea informaţiei,
în moduri
care presupun regăsirea ulterioară a informaţiei, cu ușurință.
·
Procesul de
stocare al informaţiei presupune localizarea fizică a informaţiei, în
structuri
precum bazele de date sau sistemele.
·
Distribuirea
informaţiei presupune diseminarea, transportul sau difuzarea informaţiei.
·
Utilizarea
informaţiei este procesul în care indivizii îşi organizează utilizează şi aplică
informaţiile ce au devenit disponibile pentru ei.
·
Gestionarea
efectivă a acestor procese informaţionale ajută la obţinerea informaţiei
corecte de către oamenii potriviţi, în formele potrivite, la momentul
potrivit şi cu
costuri rezonabile.
3.
Cunoştinţe,
competenţe şi abilităţi necesare pentru îndeplinirea activităţilor specifice.
Rolul managerilor de informaţii fiind cei
responsabili cu identificarea activităţilor recurente din cadrul organizaţiei,
cu găsirea aprecierilor referitoare la informaţiile care solicită feedback la
baza informaţiilor furnizate, cu monitorizarea schimbării priorităţilor
organizaţiei şi cu încercarea permanentă de a înţelege modul de lucru al
angajaţilor organizaţiei. Noţiunea de profesionişti ai informării ca fiind
"experţi în informare", este sintagma care se referă la indivizi din
cadrul organizaţiei, care au abilităţile, pregătirea şi îndemânarea de a
organiza cunoștințele în sisteme şi structuri, care să faciliteze utilizarea
productivă a informaţiei şi cunoștințelor.
Managementul informaţiei este preocupat într-un grad înalt de procesarea
organizaţională a informaţiilor.
Un domeniu mai nou din ştiinţa informației, cultura informaţiei .
Educarea culturii informaţiei este unul dintre obiectivele prioritare ale
procesului de învăţare.
Aceasta include:
·
formarea unui stil de gândire adecvat cerinţelor
societăţii informaţionale
contemporane, exprimat prin
capacitatea de abordare informaţională, de analiză a
mediului informaţional şi de
elaborare a unor sisteme informaţionale alternative;
·
formarea priceperilor şi abilităţilor de lucru cu
sursele de informare;
·
soluţionarea independentă a oricărei probleme, prin
accesarea, prelucrarea, stocarea şi
transmiterea informaţiei.
Cultura informației, societatea informaţională
sunt contextual şi organic interdependente,
primul concept derivând din caracteristicile celui de-al doilea; cel de-al
doilea subsumându-l pe primul. În termeni simpli, impactul societăţii informaţionale
asupra indivizilor determină
apariţia unei cerinţe indispensabile
pentru funcţionarea ei efectivă şi
corectă : formarea şi dezvoltarea
unui factor educaţional nou, cultura informaţiei.
Conceptul acesta din urmă ne poate ajuta la definirea paşilor practici
succesivi, necesari
şi pentru dezvoltarea
capacităţilor individuale, dar şi pentru dezvoltarea macrocapacităţilor: cele
ale societăţii în întregul ei.
4.
Standarde profesionale şi norme etice în exercitarea profesiei
Standardelor internaţionale ale
culturii informaţiei: structura acestor standarde, standardele internaţionale,
liniile directoare International Federation of Library Associations (IFLA)şi
standardele Association of College and Research Libraries (ACRL). Standardele
culturii informaţiei, pentru a crea educabili activi (efectivi), includ trei
componente de bază:
·
accesarea
informaţiei - această primă componentă subliniază faptul că utilizatorul
trebuie să acceseze raţional şi eficient informaţia;
·
evaluarea
informaţiei - utilizatorul trebuie să evalueze critic şi competent informaţia;
·
utilizarea
informaţiei - utilizatorul trebuie să utilizeze/să folosească în mod corect şi
creativ informaţia
Azi,
majoritatea cercetătorilor recunosc rolul central, în utilizarea informaţiei –
adică în
comunicare–
a structurilor infodocumentare.
Rolul instituţiilor infodocumentare în cadrul sistemului informaţional public
se manifestă prin
·
asigurarea
realizării dreptului la informaţia publică
·
diversificarea
serviciilor informaţionale şi a suporturilor în scopul informării calitative şi
operative a cetăţenilor
·
extinderea posibilităţilor de acces la
informaţia publică prin implementarea TIC
·
Afirmarea
calităţilor de socializare prin formarea conştiinţei publice, respectiv
conştiinţei civice
·
Organizarea
diverselor întruniri de conţinut şi caracter public etc.
5.
Norme legislative relevante (naţionale şi europene) pentru exercitarea
activităţii profesionale.
Legislaţia naţională
privind accesul la informaţie cuprinde:
·
LEGEA
BIBLIOTECILOR
LEGE Nr. 334 din 31 mai 2002
Legea bibliotecilor
PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 422 din 18 iunie 2002
·
LEGEA
CULTURII SCRISE
LEGE Nr. 186 din 9 mai 2003
privind promovarea culturii scrise
PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 339 din 19 mai 2003
·
LEGEA
DEPOZITULUI LEGAL
LEGE Nr. 111 din 21 noiembrie 1995
privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Depozitului legal de
tipărituri şi alte documente grafice şi audiovizuale
PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 280 din 30 noiembrie 1995
·
LEGEA
PATRIMONIULUI CULTURAL MOBIL
·
LEGEA
PRIVIND LIBERUL ACCES LA INFORMAŢIILE DE INTERES PUBLIC
LEGE Nr. 544 din 12 OCTOMBRIE 2001
privind liberul acces la informaţiile de interes public
PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 663 din 23 octombrie 2001
·
NORMELE
METODOLOGICE DE APLICARE A LEGII 544/2001
HOTĂRÂRE Nr. 123 din 7 februarie 2002
pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii 544/2001 privind
liberul acces la informaţiile de interes public
PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 167 din 08 martie 2002